tipăreşte
trimit articol

Managerii întreprinderilor mici ºi mijlocii exportatoare din Ungaria sunt pesimiºti, cu toate cã, pe baza indicatorilor de competitivitate, ar putea avea mai multe ºanse de a câºtiga teren pe pieþele externe decât îºi închipuie, ºi din acest motiv adesea nici nu încearcã aceasta.

Csaba Kilián, directorul general al ITD Hungary a declarat acestea la o conferinþã unde a anunþat cã la mijlocul lunii aprilie se va încheia analiza exactã a sondajului efectuat în ultimii doi ani în rândul IMM-urilor ungare cu un export care depãºeºte anual valoarea de o sutã de mii euro, însã de pe acum se poate face o balanþã rapidã.
Au fost chestionate personal 2064 de firme reprezentând jumãtate din exportul realizat de IMM-urile ungare, incluzând majoritatea firmelor în proprietate ungarã care decid în Ungaria cu privire la export, ºi care realizeazã anual un venit total din export de 1064 miliarde de forinþi. Un astfel de sondaj nu are precedent în Ungaria.
Au cãutat rãspunsurile ºi la întrebarea care sunt acele lipsuri care împiedicã dezvoltarea activitãþii de export a acestui cerc de întreprinderi, respectiv care este ajutorul concret de care ar avea nevoie. Sondajul a identificat ºi lipsuri caracteristice, care constituie impedimente în a deveni exportatori cu succes. Acestea sunt: lipsa cunoºtinþelor de management, lipsa angajaþilor care sã se ocupe de export (nu sunt manageri de export, specialiºti care sã efectueze tranzacþiile pe piaþa externã), lipsa cunoºtinþelor referitoare la piaþã, lipsa de capital, ºi în unele cazuri lipsa celei mai dezvoltate tehnologii.
S-a observat ºi faptul cã pieþele de export avute nu s-au schimbat în ultimii ani, dar în rândul pieþelor specificate ca þintã în viitorul apropiat existã ºi direcþii cu totul noi.
Sondajul ajutã ITD în activitatea sa de a sprijini pe mai departe, prin intermediul consilierilor sãi, acele firme care au intrat în cercul clienþilor sãi.
Câteva curiozitãþi:
- O parte din firmele participante la sondaj aparþin ramurilor tradiþionale (industria alimentarã, industria textilã, metalurgie ºi producþia de maºini, logisticã), o parte ramurilor emergente (ºtiinþele vieþii, ICT, alte ramuri industriale bazate pe cunoaºtere).
- Întreprinderile din judeþele aparþinând regiunii Marea Câmpie Ungarã ºi Transdanubia de Nord sunt cele mai active.
- În medie, un IMM are 46 de angaþi, dar activitatea lor are ºi efect multiplicator, deoarece furnizorii lor sunt în majoritate micro-întreprinderi ºi întreprinderi mici locale.
- Venitul total din export al participanþilor la sondaj: 1064 miliarde de forinþi, venitul mediu anual: 752 milioane de forinþi (acest cerc de clienþi importanþi realizeazã peste jumãtate din exportul IMM-urilor ungare – care în ansamblu realizeazã 18 procente din exportul ungar total).
- Potrivit datelor preliminare, exportul acestor firme a cunoscut un regres mai puþin însemnat comparativ cu media pe þarã (performanþe mai bune cu 15 procente).
- Din rândul pieþelor de export, Germania rãmâne pe mai departe cea mai importantã, dar au urcat în clasament ºi România ºi Serbia. Între pieþele þintã apar ºi pieþele din Europa de Est (Rusia), Orientul Apropiat (Arabia Sauditã) ºi Orientul Îndepãrtat (China).
- Managerii firmelor ungare apreciazã ceva mai pesimist ºansele proprii, ambiþia lor este mai micã faþã de competitivitatea realã de care dispun.
- În rândul lor se aflã campioni încã nedescoperiþi, deoarece sunt 55 de IMM-uri al cãror export atât în 2008, cât ºi 2009, în doi ani consecutivi a crescut cu peste 30 de procente.
Propuneri
Imre Dávid, preºedintele Asociaþiei Ungare pentru Comerþ Exterior, reales recent pentru o nouã perioadã de trei ani, considerã cã scopul primordial al asociaþiei este de a reda profesionalismul comerþului exterior ungar, care, în ultima perioadã, a trecut pe un plan secundar.
Asociaþia a elaborat ºi ea un material în care a formulat chiar mai multe propuneri pentru a ajuta IMM-urile exportatoare. Pachetul de propuneri semnat de vicepreºedintele György Raskó precizeazã: întãrirea acestei sfere, asigurarea viabilitãþii acesteia ar trebui sã devinã prioritãþi ale politicii economice. Statul ar trebui sã îºi dezvolte sistemul de subvenþii, respectiv de cereri de oferte subordonat acestui scop, în acest sens ar trebui sã-ºi regrupeze ºi fondurile comunitare avute la dispoziþie. La anunþurile de concursuri ar fi nevoie de discriminãri pozitive, la fel cum se întâmplã în cazul altor numeroase þãri – cel puþin la nivel regional. (Unele regiuni din Grecia, Portugalia, Austria, Marea Britanie prevãd în cazul tuturor achiziþiilor publice minimul obligatoriu privind furnizorii interni.) Alãturi de alte propuneri s-a pus din nou problema pornirii „caselor comerciale” înfiinþate de stat cu scop practic – ºi nu administrativ -, specializate, care ar oferi un sprijin profesional complex, cu caracter de „coaching” IMM-urilor care dispun de produse adecvate pentru export.