setare ca pagină de pornire 24.02.2020. serviciul nostru gratuit de furnizare informaţii de afaceri

prima pagină economia ungarã pieþe externe noutãþifeliciter reviste PUNTEA arhivă căutare linkuri convertor valutar híd online

România este o ţară ţintă importantă
09.11.2011.

Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior (Hungarian Investment and Trade Agency – HITA) constituită de guvernul ungar are sarcina, pe de o parte, de a stimula investiţiile companiilor străine în Ungaria, iar pe de altă parte de a sprijini activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor mici şi mijlocii din Ungaria.

Cu doamna Erzsébet Dobos, preşedinteleHITA am discutat despre sarcinile organizaţiei şi situaţia relaţiilor economice româno-ungare.

- Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior a fost constituită pe întâi ianuarie 2011. Agenţia naţională funcţionează sub conducerea ministrului economiei naţionale şi este un organ bugetar cu funcţionare şi gestionare autonomă. Printre obiectivele sale se numără creşterea încrederii investitorilor, promovarea investiţiilor în special în regiunile defavorizate sub aspect economic. Scopul nostru deosebit de important este ca şi prin consolidarea întreprinderilor mici şi mijlocii să contribuim la una din cele mai importante priorităţi ale programului guvernului, la creşterea ocupării forţei de muncă. Munca reţelei Enterprise Europe Network, constituită pentru sprijinirea, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii este sprijinită în cadrul Agenţiei de un departament independent.

- Cum ajută agenţia accesul pe piaţă al întreprinderilor mici şi mijlocii?

- HITA stă la dispoziţia firmelor cu numeroase servicii. Domeniul nostru de activitate include vizite la firme şi consultanţă, în cadrul acesteia dezvoltarea relaţiilor personale, consiliere în dezvoltarea afacerilor, identificarea stocului de marfă adecvat exportului, dobândirea competenţelor în sector.

Ajutorul oferit clienţilor din Ungaria în cadrul asigurării de informaţii constă în prezentarea pieţelor de nişă, a oportunităţilor pe pieţele externe, iar pe partenerii străini îi informăm, printre altele, asupra exportatorilor ungari şi a stocului de marfă din Ungaria.

Instituţiilor de stat le asigurăm informaţii necesare pentru strategiile sectorului industrial, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.

Concursurile de proiecte axate pe dezvoltarea comerţului sunt mijloace destinate promovării apariţiei individuale pe pieţele externe, preferate de întreprinderile ungare, în acest mod acestea ajung – de exemplu – să participe la expoziţii din România pentru a-şi prezenta oferta. Participarea la expoziţiile sectoriale se face pe baza propunerilor partenerilor profesionali, şi alături de acestea, întâlnirile oamenilor de afaceri (delegaţii b2b) sunt de asemenea mijloace ale dezvoltării comerţului.

Serviciile noastre includ şi identificarea generală sau orientată de parteneri în afaceri. Serviciile oferite de Enterprise Europe Network (consiliere personală în diferite aspecte şi manifestări pentru IMM-uri: inovaţii/ FP7, concursuri de proiecte, achiziţii publice, sprijinirea pepinierelor de întreprinderi cu activitate de export; întâlniri multisectoriale internaţionale şi naţionale ale oamenilor de afaceri, cu participarea mai multor pieţe ţintă din străinătate; baze de date internaţionale, de afaceri şi inovative privind căutarea de parteneri de afaceri, gratis) vin de asemenea în sprijinul asigurării informaţiilor pentru firmele ungare şi al ieşirii pe piaţa externă.

- Potrivit experienţelor Dvs., de ce ajutor au nevoie IMM-urile în primul rând?

- Sunt interesate deopotrivă de posibilităţile de identificare a partenerilor de afaceri, de consiliere, organizare de expoziţii. Deoarece acestea stau la dispoziţie personalizate pentru fiecare firmă în parte şi fiecare întreprindere mică sau mijlocie îşi poate alege soluţia adecvată. Sunt firme care consideră eficientă participarea la expoziţii, altele prezenţa la întâlnirile oamenilor de afaceri, şi sunt firme care obţin rezultatul dorit pe urma ambelor soluţii de mai sus. Noi ne străduim să le stăm la dispoziţie în acest sens cu programe complexe, de exemplu cu stand comun HITA şi/sau organizarea de întâlniri a oamenilor de afaceri Enterprise Europe Network.

- Ce sprijin financiar puteţi oferi întreprinderilor care apelează la Dvs.?

- Ca agenţie a guvernului, nu avem dreptul să acordăm firmelor sprijin financiar direct (şi resursele comunitare impun o anumită contribuţie proprie în vederea asigurării sustenabilităţii), dar prin faptul că, în schimbul unei cote de participare, le asigurăm participarea la programe naţionale de formare, la expoziţii, întâlniri ale oamenilor de afaceri, totodată le oferim consultanţă personalizată, acestea constituie un sprijin indirect semnificativ. Totodată, având în vedere faptul că în cazul programelor din străinătate ajutăm întreprinderile cu informaţii privind călătoria şi cazarea, le economisim o însemnată capacitate de HR, le asigurăm economie de timp şi cheltuieli.

- În activitatea sa de până acum, cu ce manifestări a ajutat Agenţia dezvoltarea relaţiilor bilaterale? Ce manifestări preconizaţi să realizaţi în România în următoarele luni ale anului?

- În toamna acestui an – tocmai în săptămâna acestui interviu – ducem la târgul TOPEXPO Oradea 24 de întreprinderi ungare, prezentăm un stand colectiv, iar în prima zi a târgului organizăm o conferinţă, respectiv o întâlnire a oamenilor de afaceri. La târgul din toamnă de la Odorheiu Secuiesc participăm cu un stand de 180 m2, şi-au anunţat prezenţa 15 expozanţi interesaţi din Ungaria. Pentru luna septembrie HITA a organizat pentru întreprinderile ungare prezenţe la Arad, la expoziţia agriculturii şi industriei alimentare Agromalim şi respectiv la Bucureşti, la expoziţia Cosmetics, Beauty, Hair, unde vom fi prezenţi cu un stand colectiv. Producătorii din Ungaria merită să se folosească de faptul că şi consumatorii din România sunt cumpărători din ce în ce mai conştienţi.

Din rândul participărilor noastre deja încheiate aş aminti Confort Construct Expo, ţinut în primăvara acestui an la Arad, cea mai importantă expoziţie a industriei de construcţii în regiunea de frontieră. Expoziţia s-a bucurat de un interes deosebit din partea firmelor ungare, au fost prezenţi 16 expozanţi din Ungaria pe o suprafaţă expoziţională interioară de 175 m2 şi exterioară de 40 m2, organizarea a fost coordonată de Agenţie. În luna mai am participat la Târgul de Ziua Sfântu Gheorghe, în municipiul Sfântu Gheorghe. 16 firme cu produse adecvate pentru export ne-au solicitat sprijinul pentru a se putea prezenta la expoziţie, 7 din acestea au fost la prima prezenţă la această manifestare.

- Care sectoare prezintă un interes deosebit pentru întreprinderile ungare?

- În ciuda folosirii insuficiente de până acum a resurselor UE, avântul economic poate avea loc acolo unde investiţiile se pot bucura de resure ale UE. Este vorba de unele sectoare ale industriei de construcţii – în mod special domeniul investiţiilor infrastructurale, respectiv de mediu –, de dezvoltarea rurală şi turism. Consumul populaţiei a scăzut faţă de anii precedenţi, dar şi satisfacerea acestuia constituie  o posibilitate tradiţională de piaţă pentru firmele ungare. Acestea se interesează în mod clasic asupra sectoarelor agriculturii, industriei de construcţii şi turismului.

- Se cunoaşte că România este una din ţintele preferate ale întreprinderilor ungare. Care este fluxul de capital între cele două ţări?

- Potrivit datelor Oficiului Registrului Comerţului din România, până la finele anului 2010 au fost înregistrate peste 10.700 de întreprinderi mixte cu participare de capital ungar, capitalul investit atinge valoarea de 695 milioane de euro. Cu aceasta, firmele ungare se situează pe poziţia a 12-a în clasamentul investitorilor străini, dar în privinţa numărului întreprinderilor ne situăm pe poziţia a patra. Investiţiile firmelor române în Ungaria nu sunt atât de mari, potrivit datelor publicate de Banca Naţională Ungară, acestea au investit 169,1 milioane de euro, cea mai mare parte a acestei valori fiind investită în perioada 2009-2010.

Sub aspectul mărimii capitalului, societăţilor „multinaţionale” regionale ungare (MOL, OTP, Richter, Danubius etc.) le revine cca. 80% din valoarea investiţiilor, în timp ce sub aspectul numărului întreprinderilor, domină cele cu activitate de comerţ cu amănuntul şi en-gros, precum şi de prestări servicii. Fără a face o înşirare exhaustivă, cunoaştem următoarele investiţii mai mari: Fornetti, Richter Gedeon, Karsai Holding, Univer, Telekom Ungaria, KÉSZ, Waberers, Marso, Isoplus, Tipografia de Stat, Unix, Bárdi Autó, Diego, Cartographia, Dunapack, Salina.

Sunt investitori interesaţi şi în domeniul turismului, dar nici pe departe atât de mulţi câţi ar putea fi având în vedere posibilităţile existente, respectiv intesitatea traficului turistic între cele două ţări. (În România, în aspectul numărului turiştilor sosiţi în ţară, Ungaria se află pe primul loc.)

Externalizarea producţiei industriale necesită investiţii mai serioase, cu toate acestea până la apariţia crizei economice mulţi au ales acest mod pentru a satisface cerinţele pieţei române în dezvoltare dinamică.

- Cum afectează criza schimburile comerciale dintre cele două ţări?

- Schimburile comerciale au scăzut în ansamblu cu 20% datorită crizei, dar anul trecut s-a reuşit să se revină la nivelul anterior acesteia. În perioada de criză firmele ungare au arătat un interes neschimbat, sau mai mult, dacă luăm în considerare participarea lor la târguri şi expoziţii, putem afirma că au arătat un interes şi mai mare pentru relaţiile transfrontaliere, care au oferit oportunităţi de cooperare în cadrul unei distanţe accesibile.

Comerţul exterior ungar-român are aproximativ 10 mii de participanţi activi, iar volumul depăşeşte 5 miliarde de euro, cu un exces ungar semnificativ, de 2,2 miliarde de euro. Majoritatea schimburilor comerciale este dată de produsele cu un grad mai ridicat de prelucrare, în ultimii ani a crescut ponderea produselor industriei alimentare. România trece printr-o perioadă de criză care urmează anilor unui boom semnificativ al dezvoltării şi investiţiilor. Mai multe semne arată că ţara se îndreaptă spre ieşirea din această criză, dar situaţia este încă fragilă.

În domeniul investiţiilor de capital nu s-a înregistrat regres. Numărul firmelor a crescut în continuu, iar mărimea capitalului a fost determinată de majorările de capital ale firmelor mari deja prezente în România.

 

 

ofertă media | contact redactor | contact | termeni şi condiţii de utilizare | înapoi