tipăreşte
trimit articol

Budapesta e cea mai frumoasă în zori, când soarele se înalţă încet dinspre câmpie. O culoare fină, pastelată cuprinde jur-împrejur Pesta, şi trece ca un reflector puternic peste clădirile situate în Buda.

Ferestrele de pe Colina Cetăţii aruncă scântei aurii. Budapesta este magnifică şi noaptea. Podul denumit „Podul cu lanţuri” (Lánchíd) poartă o salbă de becuri, iar clădirile publice, ca de exemplu Parlamentul, Opera, Palatul regal şi Cartierul Cetăţii sunt reliefate de iluminatul arhitectural...
Sunt multe capitale construite pe malul unui râu, şi în multe cazuri râul trece tocmai prin centrul istoric. Dar un râu atât de lat şi majestuos cum e Dunărea la Budapesta, este deja o raritate. O excepţie cu totul deosebită este dată de contrastul total între malurile stâng şi drept. Buda este construită pe dealuri, două dintre acestea – Colina Cetăţii şi Colina Gellért – aproape că ajung în apă. Faţă de aceasta, Pesta este atât de plană ca plăcinta „lángos”, coaptă în cuptor de locuitorii oraşului cu secole în urmă. Nu este nicio exagerare dacă afirmăm că Budapesta este una din cele mai frumoase capitale europene, cu cea mai frumoasă aşezare. Între numeroasele locuri din Ungaria recunoscute de UNESCO ca patrimoniu mondial, primul a fost malul Dunării, de la Hotelul Gellért, de-a lungul Colinei Cetăţii până la Podul Margareta., iar în partea Pestei de la Parlament până la Podul Petőfi, şi toată strada Andrássy până la Monumentul Mileniului din Piaţa Eroilor, la marginea Parcului Orăşenesc.

Oraşul subteran al labirinturilor
Cei care locuiesc pe panta nordică şi vestică a Colinei Cetăţii pot uşor să descopere într-o bună zi, pur şi simplu, o peşteră. Se prea poate chiar să găsească în aceasta un izvor de apă minerală. Partea centrală şi de nord a Colinei Cetăţii are mai multe găuri ca un caşcaval Emmental! Peşterile subterane au fost formate odinioară de apele termale, apoi au fost lărgite mai departe în Evul Mediu, şi astfel s-a format un adevărat oraş subteran, cu un sistem de coridoare în lungime de mai mulţi kilometri....
O parte a sistemului de pasaje format din coridoare naturale şi făcute de om, Labirintul Castelului Buda, este deschis publicului.

Un program special – tura peşterilor în capitală
Budapesta poate fi numită în multe feluri, printre care şi oraşul peşterilor. Este singurul oraş în lume unde în imediata vecinătate a caselor cu mai multe etaje se deschide câte o peşteră interesantă. Una dintre acestea este Peştera Pálvölgyi, bogată în stalactite şi stalagmite, cea de-a treia peşteră a Ungariei ca lungime, un sit care se bucură de o protecţie deosebită şi este deschis vizitatorilor. Grupurile însoţite de ghid pornesc la fiecare oră la vizitarea traseului de 500 de metri. Un traseu de 300 de metri al peşterii Szemlő-hegyi a fost recent renovat şi este deasemenea deschis publicului. Este o raritate şi în Europa ca intrarea să fie accesibilă şi vizitatorilor cu dizabilităţi de mişcare.
Ciocanul automat din secolul 19 la construirea podului
Potrivit superstiţiei, dacă treci cu un vapor sub un pod, trebuie să-ţi pui imediat o dorinţă, şi aceea se va îndeplini. La Budapesta putem avea chiar şi nouă dorinţi. Dacă socotim şi cele două poduri de cale ferată, nouă poduri arcuiesc peste Dunăre, cel mai tânăr fiind podul Lágymányosi, recent construit. Toate podurile Budapestei au fost distruse de trupele germane în retragere în 1945. Majoritatea au fost reconstruite după proiectele originale, dar podul Elisabeta – denumit după populara regina Elisabeta – a fost deteriorat în aşa măsură încât în locul său a trebuit construit un pod complet nou. Podul cu o siluetă frumoasă, suspendat pe cabluri, a fost inaugurat în anul 1965 după ce construcţia sa a fost urmărită cu mare interes de locuitorii capitalei. Podul Szabadság (Libertatea), restaurat după cel de-al doilea război mondial, este exact aşa cum a fost inaugurat în 1896 pentru a comemora un mileniu de la descălecarea maghiarilor. Împăratul rege Franz Joseph însuşi a bătut ultimul cui cu o bravură tehnică. Nu a luat în mână nicio sculă, ci în cortul ceremonial ridicat pe partea Pesta a apăsat un buton care a activat un ciocat de 45 de tone la piciorul de pod de pe partea Budei. Şi aşa a fost pus la locul său ultimul cui, făcut din argint. Care apoi a dispărut. Scoaterea sa a cerut desigur la fel o adevărată bravură. Astăzi este înlocuit şi protejat de o placă de sticlă, dar nu mai este făcut din argint.

Cel mai frumos parc al Budapestei este o insulă
Podul Margareta cu şapte piloni, construit pe baza unor proiecte franceze, a fost cel de-al doilea pod permanent al Budapestei, inaugurat în 1876. De la pilonul central un drum duce la Insula Margareta, indiscutabil cel mai frumos parc al capitalei. După invazia tătarilor a găzduit mai multe ordine de călugări, fiind la acea vreme o regiune protejată cunoscută sub denumirea de Insula Iepurilor, iar mai târziu a fost numită Margareta, primind numele fetei regelui Béla al IV-lea. Prinţesa cu o viaţă pioasă a sosit la mănăstirea recent construită în anul 1252 cu maici aparţinând ordinului dominican, şi a rămas aici până la moarte.
La vremea sa Insula Margareta a fost deasemenea şi teritoriu de vânătoare, iar apoi din secolul 19 a devenit parcul de odihnă de 100 hectare al capitalei. Copacii săi uriaşi ascund terenuri de sport, bazine de înot, cel mai mare ştrand în aer liber din capitală, o scenă în aer liber şi hoteluri balneare. Pe insulă – care poate fi accesată şi cu vaporaşul – nu este trafic de maşini, şi se pot închiria biciclete familiale, numite "bringóhintó". Extremitatea nordică a insulei este legată prin Podul Árpád atât de Buda, cât şi de Pesta.

Cea mai frumoasă creaţie a urbanisticii
Bulevardul Andrássy este capodopera urbanisticii de la finele secolului al 19-lea. Este una din arterele principale ale teatrelor din Budapesta. Nu numai datorită faptului că aici se află Opera, o clădire impozantă, deosebită prin terasele, statuile, coloanele sale, ci şi mulţumită renumitului Teatru de Operetă aflat în strada perpendiculară apropiată şi a mai multor teatre de proză. Piaţa Liszt Ferenc, situată lângă Oktogon, a devenit în ultimii ani unul din locurile preferate de locuitorii capitalei. S-au deschis aici o serie de cafenele, restaurante cu atmosfera unor cluburi, oferind specialităţile internaţionale, baruri cu muzică şi cluburi de jazz. Vara arată de parcă jumătate din oraş a ieşit aici, la mesele din exterior, pentru relaxare şi distracţie.

Arhanghelul cu Grand Prix
Bulevardul Andrássy iese în piaţa Hősök (Eroilor) în faţa unuia din cele mai cunoscute grupuri statuare din Ungaria, a figurii centrale a Monumentului Mileniului. Construcţia monumentului a început în 1896. În centrul său, pe o coloană corintică de 36 metri înălţime se află statuia arhanghelului Gabriel având 5 metri înălţime, care ţine în mâna dreaptă Sfânta Coroană, în cea stângă crucea apostolică dublă, exact aşa cum, potrivit legendei, a apărut în visul regelui ungar întemeietor de ţară. Statuia a primit Marele Premiu al Expoziţiei Mondiale de la Paris din anul 1900. Pe soclu se pot vedea statuile ecvestre ale conducătorilor celor şapte triburi maghiare. Între coloanele arcuite care închid monumentul stau figurile din bronz ale celor mai iluştri conducători ai istoriei ungare.

Ruda Turnului Eiffel
Exact ca Parisul, aşa şi Budapesta este mândră de cele două gări de cale ferată vechi, cu structură metalică. Gara de Est şi Gara de West, cea din urmă finalizată în anul 1877. Gara de Nord este una din cele mai frumoase clădiri ale Marelui Bulevard, şi are legături cu Paris şi cu Turnul Eiffel. Concursul de proiecte pentru construirea Gării de Nord a fost câştigat de biroul Eiffel, şi marea parte a structurii metalice a clădirii a fost turnată la Paris.

Oraşul roman
Partea oraşului cunoscută ca Óbuda (Buda veche) a fost centrul provinciei construite de romani, Panonia. Frontiera imperiului se întindea de-a lungul liniei Dunării. Predecesoarea de acum două mii de ani a Budapestei se numea Aquincum, un centru militar important, dar în jurul acestuia s-a dezvoltat şi un oraş al meşteşugarilor şi comercianţilor. Rămăşiţele amfiteatrului militar pot fi văzute la Óbuda. Iar la doi kilometri de aici se pot vedea străzile şi ruinele caselor centrului civic antic.

Capitala cu cele mai multe ape termale în lume
Budapesta a primit titlul de oraşul băilor în 1934 cu motivarea că nu există altă capitală în lume care să aibă mai multe izvoare de ape minerale şi termale. Este deasemenea unic în lume faptul că apa termală din izvor natural sau fântână forată, cu o temperatură cuprinsă între 21-78 °C are un debit zilnic de 70 milioane litri.
Dacă faceţi o plimbare de-a lungul malului Dunării veţi întâlni şirul băilor termale. Oferta bogată a acestora asigură oportunităţi atât amatorilor de sport, cât şi celor care preferă să transpire în camera de aburi sau aleg revigorarea în apa termală. Aceste ape curative sunt eficiente în tratamentul bolilor sistemului locomotor, circulator şi al bolilor ginecologice. În apropierea băilor puteţi întâlni fântâni şi săli special amenajate oferind ocazia de a bea ape bogate în diferite substanţe minerale. Cea mai cunoscută sală amenajată pentru a bea apă curativă se află la intrarea Băilor Lukács. A fost deschisă în 1937 şi apa este consumată, printre altele, pentru afecţiunile gastrice. Clădirea băilor a fost construită în 1894 şi faima acestora s-a răspândit repede în toată Europa, devenind una din cele mai cunoscute atracţii ale Ungariei.
În Buda există deasemenea băi termale rămase din perioada ocupaţiei turceşti, şi astăzi în funcţiune, ca de exemplu băile Király şi respectiv Rác, construite la finele anilor 1500. Băile Rudas – cu bazinul central octogonal, decorat de coloane – este cea mai decorativă şi cea mai veche baie turcească.

Cea mai frumoasă baie termală în stil secession din Budapesta
La picioarele Colinei Gellért, în Evul Mediu s-a ridicat un spital, iar pe timpul ocupaţiei turceşti aici s-au construit băi. Cunoscutul călător turc Evlia Cselebi a recomandat să se stea în apă până când corpul devine roşu, apoi să se iasă repede, dar continuând păstrarea căldurii corpului. Băile şi Hotelul Gellért de azi datează din 1918, iar bazinele cu valuri şi baia efervescentă au fost realizate mai târziu. Acesta este cel mai frumos complex de băi din Budapesta, care a păstrat echipamentul, mozaicul colorat, coloanele de marmură, ferestrele de sticlă şi statuile originale al secessionului.