România este importantã pentru noi
07.12.2009.
La expoziþia Agromalim standul Editurii Feliciter (ºi al revistei PUNTEA), ca de obicei, s-a bucurat de un interes deosebit, alãturi de vizitatori, am avut ocazia sã purtãm discuþii ºi cu numeroºi oaspeþi.
Desigur ne-am folosit de aceastã ocazie ºi pentru a afla pãrerea specialiºtilor ºi managerilor de întreprinderi care joacã un rol important în relaþiile economice româno-ungare.
La expoziþia Agromalim de la Arad, la forumul din ziua de deschidere, Ferenc Bogár, consilier economic la Ambasada Ungariei la Bucureºti a þinut o prezentare legatã de caracteristicile relaþiilor economice bilaterale, iar apoi, la solicitarea noastrã, a evidenþiat câteva subiecte care s-au aflat pe ordinea de zi a întâlnirii comisiei mixte de cooperare economicã româno-ungarã, þinutã la Gyula.
- La ºedinþa prezidatã de miniºtrii István Varga ºi Constantin Niþã participanþii au trecut în revistã situaþia cooperãrii economice bilaterale, în cadrul cãreia comerþul este un domeniu de o importanþã deosebitã, cu o dezvoltare dinamicã în ultimii ani, care anul trecut a atins un nou record. În cadrul discuþiilor, posibilitãþile de cooperare în domeniul industrial au primit un accent deosebit, mai ales în ceea ce priveºte clusterele ºi întreprinderile mici ºi mijlocii. Partea românã ºi-a exprimat interesul pentru cunoaºterea, respectiv preluarea experienþei ungare în formarea clusterelor ºi în sprijinul acordat întreprinderilor mici ºi mijlocii. Un alt subiect de importanþã deosebitã a fost dezvoltarea relaþiilor în domeniul energetic între cele douã þãri, de exemplu prin conexiunea sistemelor de conducte de gaz ºi a reþelelor de energie electricã. Cei doi copreºedinþi ai comisiei mixte au fost de acord cã importanþa cooperãrii transfrontaliere între camere, respectiv întreprinderi a crescut semnificativ pe timpul crizei. Comisia mixtã a apreciat activitatea Secþiei Ungaro-Române din cadrul Camerei Ungare de Comerþ ºi Industrie (având sediul la Békéscsaba), eforturile depuse ºi rezultatele obþinute de aceasta în dezvoltarea relaþiilor comerciale-economice între cele douã þãri, în special prin cooperarea cu camerele judeþelor situate în regiunea de frontierã.
În ceea ce priveºte viitorul, doresc sã încurajeze pe mai departe acordarea de ajutor firmelor pentru participarea reciprocã la târguri ºi expoziþii. Un nou domeniu al cooperãrii poate fi cercetarea-dezvoltarea, împreunã cu schimbul de experienþã ºi furnizarea de cunoºtinþe profesionale legate de implementarea tehnologiilor inovative. Potrivit pãrerii copreºedinþilor comisiei mixte, în ciuda efectelor negative ale crizei economice mondiale, România ºi Ungaria vor rãmâne pe mai departe parteneri comerciali deosebit de importanþi unul pentru celãlalt.
János Zoltán Rák, secretarul Secþiei Ungaro-Române a Camerei Ungare de Comerþ ºi Industrie este un bun cunoscãtor ºi participant activ al relaþiilor economice bilaterale.
- Cu certitudine, criza economicã ºi-a pus amprenta în acest an pe comerþul desfãºurat între cele douã þãri, ºi dupã succese va constitui ºi sursa unor greutãþi. Consider cã rolul secþiei noastre va creºte ºi mai mult în viitor. Obiectivul nostru, ºi totodatã ºi sarcina noastrã este ca în aceastã situaþie criticã sã încercãm sã ajutãm cooperarea între societãþi, nu numai a celor situate de-a lungul frontierei, ci pe întreg teritoriul celor douã þãri. Pe baza cunoºtinþelor locale avute, a recunoaºterii, relaþiilor, experienþelor ºi programelor noastre, pot afirma cu curaj cã partenerii noºtri pot conta pe noi. În ultimul deceniu ne-am reprezentat membrii la numeroase manifestãri, am organizat întâlniri de afaceri, i-am informat pe cei interesaþi cu privire la posibilitãþile din România ºi Ungaria. Ne bucurãm cã aici, la expoziþia Agromalim, firmele ungare au avut ocazia de tratative privind cooperãrile viitoare nu numai cu reprezentanþii firmelor din Arad, ci ºi cu cei sosiþi ºi din alte pãrþi ale României. Poate nu este o întâmplare - deoarece poate fi un pas înainte - cã la întâlnirea comisiei mixte economice, firmele române au ridicat problema cã ar trebui gãsitã o formã de sprijin pentru ca sã se poatã prezenta în numãr cât mai mare la expoziþiile, târgurile din Ungaria, pentru a-ºi cãuta piaþã produselor. Ca o recunoaºtere a muncii noastre, secþia noastrã a fost solicitatã sã fie o organizaþie de legãturã, sã gãsim împreunã acele expoziþii unde, ca expozanþi ºi ca participanþi la manifestãrile însoþitoare, întreprinderile ar putea dezvolta cooperãri durabile.
La întrebarea „care ramurã oferã posibilitãþi bune”, secretarul camerei a evidenþiat industria alimentarã, cultivarea legumelor, fructelor ºi cerealelor ºi turismul. Cea din urmã este o ramurã cheie chiar ºi din douã motive. Pe de o parte, maghiarii cãlãtoresc cu plãcere în România, iar pe de altã parte turiºtii români apeleazã în numãr din ce în ce mai mare la oportunitãþile de odihnã, recreere din Debrecen, Hajdúszoboszló, Gyula sau Orosháza, de exemplu. Vara, cu ocazia zilelor satelor s-au deschis mai multe puncte de trecere a frontierei, ºi sperãm cã în decurs de câþiva ani acestea vor deveni puncte deschise în permanenþã, ajutând ºi în acest mod dezvoltarea fãrã piedici a comerþului, turismului transfrontalier, al relaþiilor familiale ºi de prietenie. Secþia camerei este partenerã pe mai departe în atingerea acestor obiective, în viitor va fi pe mai departe o verigã de legãturã între mediile de afaceri din cele douã þãri. Trebuie sã amintesc aici acel acord de cooperare pe care l-am semnat cu mai multe camere ºi organizaþii antreprenoriale din România, cu participarea consilierului economic de la ambasada noastrã din Bucureºti. Dorim sã extindem acest acord cu cooptarea de alte judeþe din România.
Reprezentantul regional al ITD Hungary, Zsolt Kása, cu sediul la Timiºoara. Nu poate fi expoziþie fãrã dânsul (nici) la Arad, datoritã atribuþiilor ce îi revin îi viziteazã pe expozanþii ungari, este prezent la forumurile economice. Informeazã firmele ungare interesate cu privire la judeþele Arad, Timiº ºi Caraº-Severin, la posibilitãþile din regiune.
- Cele mai frecvente subiecte de interes pentru care firmele ungare ne cautã prin e-mail sau telefon sunt exportul de capital, constituirea de societãþi, posibilitãþile de închiriere birouri ºi desigur cãutarea de parteneri de afaceri sau de informaþii cu privire la firme – a precizat specialistul. – Sunt cãutat ºi de firme din România dacã, de exemplu, doresc sã importe produse din Ungaria sau cautã parteneri din Ungaria. Am constatat cã boom-ul înregistrat mai devreme în industria construcþiilor a cunoscut o regresie datoratã crizei economico-financiare, deºi interesul pentru produsele ungare a fost însemnat. Dar vestea bunã pentru industria alimentarã este cã aici sunt agreate produsele ungare de calitate, acest domeniu oferã încã posibilitãþi bune, ºi se aratã interes printre altele pentru vin, caºcaval ºi servicii, cum ar fi de exemplu controlul calitãþii.
András Wittek, consilier pentru ramura industriei constructoare de maºini, de la centrul din Budapesta al ITD Hungary este o verigã importantã între firme ºi piaþa þintã. Participã la numeroase expoziþii ºi târguri în diferite þãri cu scopul de a întãri prezenþa firmelor ungare pe piaþã, a fost de mai multe ori ºi la Arad.
- Una din cele mai importante sarcini pe care le am este de a þine legãtura cu firmele ungare, dar port tratative ºi cu firmele locale (acum din Arad) pentru a le ajuta munca, pentru a gãsi posibilitãþi de cooperare. Este important sã cunoaºtem cât mai bine piaþa þãrii respective ºi astfel sã dezvoltãm cea mai bunã strategie ºi cele mai adecvate mijloace de marketing, cu care firmele ungare pot încheia afaceri cu succes. Sarcina mea este de a ajuta munca conaþionalilor mei, sã le furnizez informaþii referitoare la piaþã, de a face consiliere cu privire la pieþele externe - toate acestea presupun relaþii de încredere între client ºi mine. Scopul este de a-l ajuta de la ieºirea pe piaþã pânã la încheierea de afaceri, crescând în acest mod exportul ungar. Desigur, eu nu pot încheia afaceri în locul nimãnui, dar prin transmiterea informaþiilor avute la dispoziþie putem facilita parcurgerea drumului pânã la þintã. Acest drum este întotdeauna mai uºor într-o þarã vecinã decât mai departe. Acest an este important pentru industria maºinilor agricole ºi pentru faptul cã este ultimul an în care se mai pot da subvenþii legate de agriculturã, derogarea referitoare la maºinile agricole se apropie de termen. Aici, în România, societãþile multinaþionale sunt concurenþii firmelor ungare, dar putem avea ºanse cu produse de calitate.
Am întrebat-o pe Andrea Kranowszky Nagy, director al departamentului relaþii externe al Expo Arad ca specialist responsabil pentru relaþii externe, iar pe de altã parte ca gazdã a expoziþiei. (Editura Feliciter ºi Expo Arad au o colaborare cu succes de ani de zile.)
- În ciuda greutãþilor economico-financiare, numãrul participanþilor la expoziþie în acest an a depãºit numãrul înregistrat anul trecut, ceea ce este o bucurie pentru noi. Este un aspect pozitiv ºi aratã cã oamenii se întorc la agriculturã, sunt interesaþi de ea. Numãrul vizitatorilor a depãºit deja în cea de-a treia zi numãrul anului trecut, deci ºi în acest aspect ne bucurãm de succes. Caracterul special al expoziþiei Agromalim din acest an a fost dat de apariþia pe standuri a produselor tradiþionale, cu posibilitate de a gusta sau de a cumpãra: de exemplu caºcavaluri, pâine, diferite produse de carne, vinuri, miere. ªi în acest an, datoritã sprijinului acordat de ITD Hungary ºi organizãrii fãcute de Körös-Trade Srl., au venit în numãr însemnat expozanþi din Ungaria, iar Editura Feliciter, ca de obicei, a reprezentat peste zece firme ungare. Prezenþa firmelor care au revenit ºi a celor nou expozante demonstreazã cã acestea acordã importanþã pieþii din România. Ne dã speranþe ºi faptul cã au venit expozanþi ºi vizitatori din diferite alte regiuni ale României ºi din alte þãri deopotrivã, demonstrând cã expoziþiile organizate de Expo Arad au caracter deopotrivã naþional ºi internaþional. Printre proiectele Expo Arad ºi ale Camerei de Comerþ Arad figureazã prezenþa la expoziþiile importante din Ungaria cu un stand românesc unitar ºi cu cât mai mulþi participanþi, ajutând în acest mod exportul firmelor din România. Ideea a fost formulatã, urmeazã sã se elaboreze detaliile în acest sens.
Din partea Volánpack SA., o prezenþã mai veche în România, domnul Pál Kemka, directorul relaþiilor cu România ne-a declarat:
- Volánpack SA. este o întreprindere specializatã pe ambalaje pentru transport, cu un trecut de peste patruzeci de ani. Am dori ca prin activitatea noastrã de bazã sã completãm lipsurile de pe piaþã. Avem un punct de lucru la Biharkeresztes, prin care dorim sã satisfacem flexibil ºi eficient solicitãrile potenþialilor cumpãrãtori într-o razã de 200 km. Acesta este primul pas pe care-l facem. Cel de-al doilea pas, dacã creºterea schimbului comercial o va cere, va fi extinderea în România, unde am dori sã acoperim o arie mai mare. În ceea ce priveºte prezenþa noastrã la expoziþie, consider cã nu se pot cunoaºte rezultatele imediat, vom putea trage o concluzie dupã una-douã luni – pe baza solicitãrilor care vor sosi.
În ceea ce priveºte România, sunt de pãrere cã este o piaþã de desfacere importantã, ºi cei care ºtiu sã asigure calitate ºi sunt competitivi ºi în privinþa preþurilor, au loc în lumea afacerilor. Corespondenþa preþ-valoare este o cerinþã de bazã pentru ca cineva sã gãseascã noi pieþe, ºi acest lucru este adevãrat ºi reciproc. Suntem în competiþie cu italienii, germanii, austriecii, partenerii din România cautã ºi aºteaptã ºi de la noi produse de calitate, moderne, de nivel mondial.
Metripond Plus Srl., producãtoare de cântare ºi maºini de cusut pentru închiderea sacilor este de asemenea demult prezentã pe piaþa româneascã. Sándor Molnár, director executiv ne-a declarat urmãtoarele la expoziþia Agromalim de la Arad:
- Vânzãrile Metripond Plus Srl. au crescut dinamic în fiecare an, în acest an au stagnat. În urma scãderii însemnate înregistrate în economia ungarã datoritã crizei economice, am considerat cã aceasta se va face simþitã ºi aici, în România. De aceea, faþã de suprafaþa expoziþionalã de 24 m², în acest an am expus pe numai 9 m², de fapt pentru a asigura continuitatea prezenþei noastre. Pe baza experienþelor de pânã acum consider cã am luat o decizie corectã, deoarece interesul profesional a scãzut semnificativ faþã de cel de anul trecut. ªi România este parte a lumii, ºi este firesc ca criza sã se facã resimþitã ºi aici. Sunt de pãrere cã interesul manifestat anterior în România pentru produsele ungare nu se va întoarce încã multã vreme. În acelaºi timp avem speranþe cu privire la România, din simplul motiv cã procesul de fabricaþie este mai puþin mecanizat ºi modern. Produsele ungare sunt competitive atât din punct de vedere al nivelului tehnic, cât ºi al preþului, de aceea firmele ungare au ºanse bune sã fie prezente pe aceastã piaþã.
Jeli 2000 Srl. comercializeazã pesticide ºi îngrãºãminte chimice ºi produce fertilizanþi foliari. Zoltán Hermann ºi László Tánczos ne împãrtãºesc greutãþile firmelor agricole ºi proiectele lor legate de piaþa româneascã:
- Putem spune cã în acest an de crizã, vânzãrile noastre nu au scãzut semnificativ, dar totodatã creanþele datorate facturilor emise ºi neachitate sunt deosebit de mari. Ar trebui ca pânã la finele anului preþul imputurilor sã fie recuperat din recolta agricolã, ceea ce este dificil. Este caracteristic nu numai Ungariei, dar ºi tuturor celorlalte þãri din Europa Centralã cã fermierii nu îºi primesc banii, astfel nici comercianþii imputurilor. Este un cerc vicios. Este sutã la sutã sigur cã nici noi nu vom reuºi sã obþinem creanþele, ba mai mult, trebuie sã spunem cã trebuie sã ne aºteptãm cã peste cincizeci de procente din vânzãri vor deveni creanþe pentru care trebuie sã aºteptãm.
În ceea ce priveºte pieþele externe, suntem deja prezenþi în Slovacia, ºi acum ne extindem spre Ucraina ºi Serbia. În România dorim sã gãsim comercianþi pentru fertilizanþii foliari pe care îi producem, cu un raport preþ-valoare deosebit de bun. Aceastã expoziþie acum nu are niciun rezultat concret, dar avem deja în faþã posibiltãþi, sunt mai mulþi care se intereazã de produsele noastre.
trimit articol
Poate interesa articolul vreun prieten? Trimiteţi-l!
|