tipăreşte
trimit articol

La expoziţia Agromalim standul Editurii Feliciter (şi al revistei PUNTEA), ca de obicei, s-a bucurat de un interes deosebit, alături de vizitatori, am avut ocazia să purtăm discuţii şi cu numeroşi oaspeţi.

Desigur ne-am folosit de această ocazie şi pentru a afla părerea specialiştilor şi managerilor de întreprinderi care joacă un rol important în relaţiile economice româno-ungare.
La expoziţia Agromalim de la Arad, la forumul din ziua de deschidere, Ferenc Bogár, consilier economic la Ambasada Ungariei la Bucureşti a ţinut o prezentare legată de caracteristicile relaţiilor economice bilaterale, iar apoi, la solicitarea noastră, a evidenţiat câteva subiecte care s-au aflat pe ordinea de zi a întâlnirii comisiei mixte de cooperare economică româno-ungară, ţinută la Gyula.
- La şedinţa prezidată de miniştrii István Varga şi Constantin Niţă participanţii au trecut în revistă situaţia cooperării economice bilaterale, în cadrul căreia comerţul este un domeniu de o importanţă deosebită, cu o dezvoltare dinamică în ultimii ani, care anul trecut a atins un nou record. În cadrul discuţiilor, posibilităţile de cooperare în domeniul industrial au primit un accent deosebit, mai ales în ceea ce priveşte clusterele şi întreprinderile mici şi mijlocii. Partea română şi-a exprimat interesul pentru cunoaşterea, respectiv preluarea experienţei ungare în formarea clusterelor şi în sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii. Un alt subiect de importanţă deosebită a fost dezvoltarea relaţiilor în domeniul energetic între cele două ţări, de exemplu prin conexiunea sistemelor de conducte de gaz şi a reţelelor de energie electrică. Cei doi copreşedinţi ai comisiei mixte au fost de acord că importanţa cooperării transfrontaliere între camere, respectiv întreprinderi a crescut semnificativ pe timpul crizei. Comisia mixtă a apreciat activitatea Secţiei Ungaro-Române din cadrul Camerei Ungare de Comerţ şi Industrie (având sediul la Békéscsaba), eforturile depuse şi rezultatele obţinute de aceasta în dezvoltarea relaţiilor comerciale-economice între cele două ţări, în special prin cooperarea cu camerele judeţelor situate în regiunea de frontieră.
În ceea ce priveşte viitorul, doresc să încurajeze pe mai departe acordarea de ajutor firmelor pentru participarea reciprocă la târguri şi expoziţii. Un nou domeniu al cooperării poate fi cercetarea-dezvoltarea, împreună cu schimbul de experienţă şi furnizarea de cunoştinţe profesionale legate de implementarea tehnologiilor inovative. Potrivit părerii copreşedinţilor comisiei mixte, în ciuda efectelor negative ale crizei economice mondiale, România şi Ungaria vor rămâne pe mai departe parteneri comerciali deosebit de importanţi unul pentru celălalt.

János Zoltán Rák, secretarul Secţiei Ungaro-Române a Camerei Ungare de Comerţ şi Industrie este un bun cunoscător şi participant activ al relaţiilor economice bilaterale.
- Cu certitudine, criza economică şi-a pus amprenta în acest an pe comerţul desfăşurat între cele două ţări, şi după succese va constitui şi sursa unor greutăţi. Consider că rolul secţiei noastre va creşte şi mai mult în viitor. Obiectivul nostru, şi totodată şi sarcina noastră este ca în această situaţie critică să încercăm să ajutăm cooperarea între societăţi, nu numai a celor situate de-a lungul frontierei, ci pe întreg teritoriul celor două ţări. Pe baza cunoştinţelor locale avute, a recunoaşterii, relaţiilor, experienţelor şi programelor noastre, pot afirma cu curaj că partenerii noştri pot conta pe noi. În ultimul deceniu ne-am reprezentat membrii la numeroase manifestări, am organizat întâlniri de afaceri, i-am informat pe cei interesaţi cu privire la posibilităţile din România şi Ungaria. Ne bucurăm că aici, la expoziţia Agromalim, firmele ungare au avut ocazia de tratative privind cooperările viitoare nu numai cu reprezentanţii firmelor din Arad, ci şi cu cei sosiţi şi din alte părţi ale României. Poate nu este o întâmplare - deoarece poate fi un pas înainte - că la întâlnirea comisiei mixte economice, firmele române au ridicat problema că ar trebui găsită o formă de sprijin pentru ca să se poată prezenta în număr cât mai mare la expoziţiile, târgurile din Ungaria, pentru a-şi căuta piaţă produselor. Ca o recunoaştere a muncii noastre, secţia noastră a fost solicitată să fie o organizaţie de legătură, să găsim împreună acele expoziţii unde, ca expozanţi şi ca participanţi la manifestările însoţitoare, întreprinderile ar putea dezvolta cooperări durabile.
La întrebarea „care ramură oferă posibilităţi bune”, secretarul camerei a evidenţiat industria alimentară, cultivarea legumelor, fructelor şi cerealelor şi turismul. Cea din urmă este o ramură cheie chiar şi din două motive. Pe de o parte, maghiarii călătoresc cu plăcere în România, iar pe de altă parte turiştii români apelează în număr din ce în ce mai mare la oportunităţile de odihnă, recreere din Debrecen, Hajdúszoboszló, Gyula sau Orosháza, de exemplu. Vara, cu ocazia zilelor satelor s-au deschis mai multe puncte de trecere a frontierei, şi sperăm că în decurs de câţiva ani acestea vor deveni puncte deschise în permanenţă, ajutând şi în acest mod dezvoltarea fără piedici a comerţului, turismului transfrontalier, al relaţiilor familiale şi de prietenie. Secţia camerei este parteneră pe mai departe în atingerea acestor obiective, în viitor va fi pe mai departe o verigă de legătură între mediile de afaceri din cele două ţări. Trebuie să amintesc aici acel acord de cooperare pe care l-am semnat cu mai multe camere şi organizaţii antreprenoriale din România, cu participarea consilierului economic de la ambasada noastră din Bucureşti. Dorim să extindem acest acord cu cooptarea de alte judeţe din România.

Reprezentantul regional al ITD Hungary, Zsolt Kása, cu sediul la Timişoara. Nu poate fi expoziţie fără dânsul (nici) la Arad, datorită atribuţiilor ce îi revin îi vizitează pe expozanţii ungari, este prezent la forumurile economice. Informează firmele ungare interesate cu privire la judeţele Arad, Timiş şi Caraş-Severin, la posibilităţile din regiune.
- Cele mai frecvente subiecte de interes pentru care firmele ungare ne caută prin e-mail sau telefon sunt exportul de capital, constituirea de societăţi, posibilităţile de închiriere birouri şi desigur căutarea de parteneri de afaceri sau de informaţii cu privire la firme – a precizat specialistul. – Sunt căutat şi de firme din România dacă, de exemplu, doresc să importe produse din Ungaria sau caută parteneri din Ungaria. Am constatat că boom-ul înregistrat mai devreme în industria construcţiilor a cunoscut o regresie datorată crizei economico-financiare, deşi interesul pentru produsele ungare a fost însemnat. Dar vestea bună pentru industria alimentară este că aici sunt agreate produsele ungare de calitate, acest domeniu oferă încă posibilităţi bune, şi se arată interes printre altele pentru vin, caşcaval şi servicii, cum ar fi de exemplu controlul calităţii.

András Wittek, consilier pentru ramura industriei constructoare de maşini, de la centrul din Budapesta al ITD Hungary este o verigă importantă între firme şi piaţa ţintă. Participă la numeroase expoziţii şi târguri în diferite ţări cu scopul de a întări prezenţa firmelor ungare pe piaţă, a fost de mai multe ori şi la Arad.
- Una din cele mai importante sarcini pe care le am este de a ţine legătura cu firmele ungare, dar port tratative şi cu firmele locale (acum din Arad) pentru a le ajuta munca, pentru a găsi posibilităţi de cooperare. Este important să cunoaştem cât mai bine piaţa ţării respective şi astfel să dezvoltăm cea mai bună strategie şi cele mai adecvate mijloace de marketing, cu care firmele ungare pot încheia afaceri cu succes. Sarcina mea este de a ajuta munca conaţionalilor mei, să le furnizez informaţii referitoare la piaţă, de a face consiliere cu privire la pieţele externe - toate acestea presupun relaţii de încredere între client şi mine. Scopul este de a-l ajuta de la ieşirea pe piaţă până la încheierea de afaceri, crescând în acest mod exportul ungar. Desigur, eu nu pot încheia afaceri în locul nimănui, dar prin transmiterea informaţiilor avute la dispoziţie putem facilita parcurgerea drumului până la ţintă. Acest drum este întotdeauna mai uşor într-o ţară vecină decât mai departe. Acest an este important pentru industria maşinilor agricole şi pentru faptul că este ultimul an în care se mai pot da subvenţii legate de agricultură, derogarea referitoare la maşinile agricole se apropie de termen. Aici, în România, societăţile multinaţionale sunt concurenţii firmelor ungare, dar putem avea şanse cu produse de calitate.

Am întrebat-o pe Andrea Kranowszky Nagy, director al departamentului relaţii externe al Expo Arad ca specialist responsabil pentru relaţii externe, iar pe de altă parte ca gazdă a expoziţiei. (Editura Feliciter şi Expo Arad au o colaborare cu succes de ani de zile.)
- În ciuda greutăţilor economico-financiare, numărul participanţilor la expoziţie în acest an a depăşit numărul înregistrat anul trecut, ceea ce este o bucurie pentru noi. Este un aspect pozitiv şi arată că oamenii se întorc la agricultură, sunt interesaţi de ea. Numărul vizitatorilor a depăşit deja în cea de-a treia zi numărul anului trecut, deci şi în acest aspect ne bucurăm de succes. Caracterul special al expoziţiei Agromalim din acest an a fost dat de apariţia pe standuri a produselor tradiţionale, cu posibilitate de a gusta sau de a cumpăra: de exemplu caşcavaluri, pâine, diferite produse de carne, vinuri, miere. Şi în acest an, datorită sprijinului acordat de ITD Hungary şi organizării făcute de Körös-Trade Srl., au venit în număr însemnat expozanţi din Ungaria, iar Editura Feliciter, ca de obicei, a reprezentat peste zece firme ungare. Prezenţa firmelor care au revenit şi a celor nou expozante demonstrează că acestea acordă importanţă pieţii din România. Ne dă speranţe şi faptul că au venit expozanţi şi vizitatori din diferite alte regiuni ale României şi din alte ţări deopotrivă, demonstrând că expoziţiile organizate de Expo Arad au caracter deopotrivă naţional şi internaţional. Printre proiectele Expo Arad şi ale Camerei de Comerţ Arad figurează prezenţa la expoziţiile importante din Ungaria cu un stand românesc unitar şi cu cât mai mulţi participanţi, ajutând în acest mod exportul firmelor din România. Ideea a fost formulată, urmează să se elaboreze detaliile în acest sens.

Din partea Volánpack SA., o prezenţă mai veche în România, domnul Pál Kemka, directorul relaţiilor cu România ne-a declarat:
- Volánpack SA. este o întreprindere specializată pe ambalaje pentru transport, cu un trecut de peste patruzeci de ani. Am dori ca prin activitatea noastră de bază să completăm lipsurile de pe piaţă. Avem un punct de lucru la Biharkeresztes, prin care dorim să satisfacem flexibil şi eficient solicitările potenţialilor cumpărători într-o rază de 200 km. Acesta este primul pas pe care-l facem. Cel de-al doilea pas, dacă creşterea schimbului comercial o va cere, va fi extinderea în România, unde am dori să acoperim o arie mai mare. În ceea ce priveşte prezenţa noastră la expoziţie, consider că nu se pot cunoaşte rezultatele imediat, vom putea trage o concluzie după una-două luni – pe baza solicitărilor care vor sosi.
În ceea ce priveşte România, sunt de părere că este o piaţă de desfacere importantă, şi cei care ştiu să asigure calitate şi sunt competitivi şi în privinţa preţurilor, au loc în lumea afacerilor. Corespondenţa preţ-valoare este o cerinţă de bază pentru ca cineva să găsească noi pieţe, şi acest lucru este adevărat şi reciproc. Suntem în competiţie cu italienii, germanii, austriecii, partenerii din România caută şi aşteaptă şi de la noi produse de calitate, moderne, de nivel mondial.

Metripond Plus Srl., producătoare de cântare şi maşini de cusut pentru închiderea sacilor este de asemenea demult prezentă pe piaţa românească. Sándor Molnár, director executiv ne-a declarat următoarele la expoziţia Agromalim de la Arad:
- Vânzările Metripond Plus Srl. au crescut dinamic în fiecare an, în acest an au stagnat. În urma scăderii însemnate înregistrate în economia ungară datorită crizei economice, am considerat că aceasta se va face simţită şi aici, în România. De aceea, faţă de suprafaţa expoziţională de 24 m², în acest an am expus pe numai 9 m², de fapt pentru a asigura continuitatea prezenţei noastre. Pe baza experienţelor de până acum consider că am luat o decizie corectă, deoarece interesul profesional a scăzut semnificativ faţă de cel de anul trecut. Şi România este parte a lumii, şi este firesc ca criza să se facă resimţită şi aici. Sunt de părere că interesul manifestat anterior în România pentru produsele ungare nu se va întoarce încă multă vreme. În acelaşi timp avem speranţe cu privire la România, din simplul motiv că procesul de fabricaţie este mai puţin mecanizat şi modern. Produsele ungare sunt competitive atât din punct de vedere al nivelului tehnic, cât şi al preţului, de aceea firmele ungare au şanse bune să fie prezente pe această piaţă.

Jeli 2000 Srl. comercializează pesticide şi îngrăşăminte chimice şi produce fertilizanţi foliari. Zoltán Hermann şi László Tánczos ne împărtăşesc greutăţile firmelor agricole şi proiectele lor legate de piaţa românească:
- Putem spune că în acest an de criză, vânzările noastre nu au scăzut semnificativ, dar totodată creanţele datorate facturilor emise şi neachitate sunt deosebit de mari. Ar trebui ca până la finele anului preţul imputurilor să fie recuperat din recolta agricolă, ceea ce este dificil. Este caracteristic nu numai Ungariei, dar şi tuturor celorlalte ţări din Europa Centrală că fermierii nu îşi primesc banii, astfel nici comercianţii imputurilor. Este un cerc vicios. Este sută la sută sigur că nici noi nu vom reuşi să obţinem creanţele, ba mai mult, trebuie să spunem că trebuie să ne aşteptăm că peste cincizeci de procente din vânzări vor deveni creanţe pentru care trebuie să aşteptăm.
În ceea ce priveşte pieţele externe, suntem deja prezenţi în Slovacia, şi acum ne extindem spre Ucraina şi Serbia. În România dorim să găsim comercianţi pentru fertilizanţii foliari pe care îi producem, cu un raport preţ-valoare deosebit de bun. Această expoziţie acum nu are niciun rezultat concret, dar avem deja în faţă posibiltăţi, sunt mai mulţi care se interează de produsele noastre.